ISTORICUL UNITATII
La 06 iunie 2005, Inspectoratului de Jandarmi Judetean Calarasi i se atribuie, prin Ordin al Ministrului Administratiei si Internelor, denumirea onorifica de „general de brigada BARBU PÂRÂIANU”.
În zbuciumata sa istorie, de peste un veac si jumatate, Jandarmeria Româna a fost prezenta la toate marile evenimente din trecutul poporului român, aducându-si contributia, prin jertfele de sânge ale ostasilor sai, la propasirea neamului românesc.
Astazi, arhivele înca mai scot la iveala evenimente mai putin cunoscute, figuri de eroi asupra carora specialistii nu s-au aplecat deloc,
ori peste care au trecut cu relativa usurinta. Sa ne aducem aminte de rolul si preocuparile unor oameni de arme, care animati de înalte
sentimente patriotice si camaraderesti, în ciuda numeroaselor piedici si greutati, cu vointa si entuziasm, patrunsi de ideea nobila a apararii intereselor tarii, au contribuit în mod hotarâtor la mutatii esentiale în istoria armei.
De aceea, restituirile istorice nu-si pierd înca actualitatea si între ele se plaseaza si medalionul de fata, dedicat unei autentice personalitati a Jandarmeriei Române – general de brigada BARBU PÂRÂIANU.În primavara istoriei Jandarmeriei Române si a anului 1884, la data de 23 martie, se nastea în comuna Andreesti, judetul Gorj, cel care o jumatate de veac mai târziu avea sa devina generalul de brigada BARBU PÂRÂIANU, comandantul Jandarmeriei Române între anii 1934 – 1938.
Repere cronologice privitoare la implicarea lui în evolutia Jandarmeriei Române : A participat la Razboiul balcanic din 1913, care va demonstra eficienta jandarmilor la mobilizare, în prima zi de la decretarea acesteia, trei sferturi din efective ajungând în unitatile militare. Actiunea energica si rapida a armatei române va reprezenta un succes total, pâna la portile Sofiei singurul adversar redutabil fiind …epidemia de holera. La încheierea ostilitatilor, în baza Înaltului ordin de zi nr. 34 din 5 august 1913, inspectorul general al Jandarmeriei (general Anton Berlescu) a trimis în toate unitatile urmatorul ordin : « Sunt mândru de devotamentul ostasesc ce ati pus în serviciul
Patriei si Tronului. Va puteti întoarce la caminele voastre si la serviciul obisnuit, cu multumirea sufleteasca a îndeplinirii cu sfintenie a datoriei voastre pentru tara ! »
A participat si la Razboiul de reîntregire din 1916 – 1919 (numai în acesta si-au jertfit viata pe câmpul de onoare 3 ofiteri, 21 plutonieri, 36 sergenti majori, 27 sergenti, 2 brigadieri, 81 caporali si 108 soldati). În momentele grele ale razboiului, jandarmii sunt ultimii care se retrag, asigurândafluirea trupelor proprii. Câte un jandarm ramâne în fiecare comuna ocupata pentru a asigura continuitatea muncii specifice si evacuarea oamenilor si bunurilor.
În « foaia calificativa » întocmita de comandantul Regimentului 55 Infanterie, colonelul Dragu, privind activitatea desfasurata de Barbu Pârâianu în perioada noiembrie 1916 – octombrie1918, se arata :« Capitanul Barbu Pârâianu a comandat Compania I din Batalionul 1 în prima parte a campaniei, în înaintarea în Transilvania, luând parte în urmatoarele lupte : la Tulghes, la Toplita,la Cadareni, la Ratensia ».
Dupa revenirea în cadrul armatei române, a activat în Corpul 1 Armata, fiind locotenent –colonel la sfârsitul anului 1917. Ulterior, continuându-si activitatea, în 1932 devine comandant al Brigazii 3 Graniceri, având gradul de colonel, si mai apoi, în 1933, subinspector general al Jandarmeriei Române si, din 1934 pâna în 1938, inspector general al Jandarmeriei Române.
În perioada 1934 - 1938, sub conducerea inspectorului general al Jandarmeriei Române,general de brigada BARBU PÂRÂIANU, la nivelul institutiei apar urmatoarele modificariorganizatorice :
* cresterea efectivului Jandarmeriei Române la 993 ofiteri, 8.641 subofiteri si 27.215 trupa întermen, adica 36.848, cel mai mare efectiv întâlnit pâna atunci si o organizare cu totul diferita comparativ cu ceea ce fusese.
* dispare denumirea de Subinspectorat general est si vest si mai apare denumirea de centru de instructie, în locul denumirii de regiment.
* în noua ordine a Inspectoratului General apare si muzica Jandarmeriei, seful muzicii fiind locotenent colonel Vasile Albulescu.
* pentru a asigura paza depozitelor de marfuri, în diferite triaje si statii C.F.R., precum si atransporturilor de marfuri si siguranta calatorilor, se înfiinteaza prin Ordinul de zi nr. 67 din 10februarie 1936, Legiunea de jandarmi C.F.R., cu un efectiv de 2 ofiteri, 2 reangajati si 199 trupa întermen.
* prin Ordin de zi nr. 79 din 10 mai 1936, se înfiinteaza Detasamentul de paza feroviara si circulatie.
* tot în 1936, se mai înfiinteaza Legiunea Constanta oras.
* în 1937 se înfiinteaza Legiunea jandarmi mobila purtata cu resedinta la Pantelimon, Ilfov, cu 4 sectoare (calare, ciclist, motociclist, auto); aceasta legiune transformându-se, ulterior, în
Legiunea motorizata.
* o preocupare deosebita, pe care a avut-o generalul de brigada BARBU PÂRÂIANU, a fost de a crea conditii optime de munca pentru jandarmii de la posturi, prin constructia unor posturi de jandarmi tip. Multe din aceste posturi au purtat denumirea eroilor cazuti la datorie.
* tot în aceasta perioada ia fiinta « Casa Jandarmeriei», o asociatie care, prin realizarile ei, a creat conditii de odihna si tratament pentru întregul efectiv al Corpului de ofiteri, reangajati, trupa si functionari civili.
În anul 1936, într-un ziar calarasean, „Biruinta”, al carui director era Nicolae Cristofor, articolul de fond omagia aniversarea a trei ani de când generalul de brigada Barbu Pârâianu, „eroul temnitelor din Focsani”, conducea destinele Jandarmeriei Române, fiind caracterizat drept „omuldreptatii, omul cinstei, pazitorul de frunte al vietii si avutului obstesc”.
